Advertisements

Cinematografia clujeană – independenții

ionAm selectat trei cineaști din Cluj pentru capitolul din Istoria cinematografiei clujene dedicat filmului independent. Primul este Ion Indolean, cu o licență în filmologie și absolvent de master în Arte performative și film al Facultății de Teatru şi Televiziune din cadrul UBB Cluj. Proaspătul masterand este și critic de film, colaborator al publicațiilor online Filmsense.eu, EliberartClujul CulturalObservator cultural și la AperiTIFF, revista Festivalului internațional de film Transilvania. În prezent deține o rubrică permanentă de film la PressOne.

Primul său film de lung-metraj, Discordia (sau Cu ce rimează badminton), un omagiu adus cinemaului experimental practicat de Chantal Akerman a fost răsplătit cu Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru debut la TIFF 2016oferit de Raiffeisen Bank. Asemeni cineastei belgiene (sursa de inspirație pentru Ion Indolean fiind pelicula din 1975 „Jeanne Dielman, 23, quai du Commerce, 1080 Bruxelles”), Discordia este un film experimental, realizat din secvențe lungi şi plin de referinţe cinefile directe (discuțiile despre Birdman) sau indirecte (asemeni celei din alimentară).

Pe un fond sonor nediegetic și la fel de straniu (propus tânărului regizor de către Adrian Enescu cu câteva luni înainte de moartea sa) ca și cadrele-tablou din viaţa celor doi protagoniști (sora sa, Ilinca Hărnuţ şi Rareş Hanţiu), într-o casă veche dar încă elegantă din Cluj… nu se întâmplă aproape nimic. Aceasta pentru că intenția tânărului regizor a fost să facă un film despre rutină, iar pentru a reda aceasta Ion Indolean foloseşte repetarea unor scene care sugerează un ritual.

Ce interesează mai mult pentru capitolul de față este modul în care a fost produs „Discordia”: un film indepedent făcut cu buget minim, cu sprijinul prietenilor de la FilmSense și al familiei (cu ajutorul căreia a achiziționat camera de filmat Blackmagic Cinema 4K). Faptul că a rezultat un film fără nici un fel de compromis, cu toate riscurile pe care le implică o astfel de abordare, adică un  „anti-cinema”, este un fapt secundar. Ion Indolean spunea în cronica filmărilor (Scene dintr-o producție), publicată pe Agenda Liternet, că decisivă a fost întâlnirea cu directorul de imagine Marius M. Bogdan și cu Adrian Cârlugea, iar apoi coagularea unei echipe în jurul nucleului de la FilmSense.

Ce ne interesează pentru acest capitol este ce rămâne organizațional vorbind, în urma acestei experiențe. Camera de filmat a fost achiziționată de tânărul regizor, dar (post?)producția filmului a fost realizată sub egida Hola Media. aparținând lui Horațiu Curuțiu, care s-a ocupat de post-procesare (colorizare, rafinare a sunetului) și promovare.


groparuUrmătorul cineast independent este filologul Radu Băzăvan. Filmările la lung-metrajul său Usturoi au debutat în 2014, îaintea Discordiei lui Indolean, dar post-producția a fost mai anevoioasă plus că din cauza problemelor organizatorice (s-au ocupat singuri de difuzare), filmul a ieșit pe piață doar în 2016. Cunoscut în blogosfera clujeană sub numele de Groparu, după adresa de internet a blogului său (www.groparu.ro), Radu Băzăvan este un sibian rămas în Cluj după terminarea Facultății de litere, specializarea română-engleză. El a scris scenariul filmului Usturoi, filmat de regizorul Lucian Alexandrescu, un prieten al său din copilărie stabilit în SUA.

Producătorul general al filmului este Radu, care s-a ocupat și de casting împreună cu actrița Elena Ivanca, și de finanțare împreună cu Lucian. În echipa de producție au apărut ca asociați și Ionut Turda (efecte speciale) și Derrick Doty (regizor secund). Bugetul filmului a fost în jur de 60.000 euro, din care 20.000 euro a costat aparatura adusă de Lucian Alexandrescu din SUA (camera Canon C300 abia lansată + accesoriile).

Ce a rămas de pe urma acestei experiențe, dincolo de filmul în sine, este Asociația Dianatic condusă de Radu Băzăvan, autorizată de CNC pentru distribuția de film în cinematografele românești.

– va urma –

Advertisements

Leave a Reply