Advertisements

Centenarul Filmului Românesc se vede la Brasov, Sinaia si Rasnov

Din cele 100 de filme din proiect: Columna, Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarăși, frumoasă e viața!, Reconstituirea și documentarul România, la 100 de ani

            Centenarul Filmului Românesc continuă traseul dedicat anului 2018 și ajunge în luna iulie în Transilvania și Muntenia. Zilele de 20, 21 și 22 iulie vor aduce filme românești la Brașov, Sinaia și Râșnov, dar și un documentar special realizat de AGERPRES.

 

BRAȘOV: „Columna” – proiecție specială, la 50 de ani de la premieră

Vineri, 20 iulie, începând cu ora 19.00, la Centrul Cultural „Reduta”, va rula filmul istoric Columna, apărut acum 50 de ani. Vor prezenta: Irina-Margareta Nistor și Ileana Popovici.

 

SINAIA: „Amintiri din Epoca de Aur 1”

La Centrul Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia, pe 21 iulie, de la ora 19.00, poate fi vizionat filmul de comedie, Amintiri din Epoca de Aur 1, regizat de Cristian Mungiu. Evenimentul o va avea ca invitată pe actrița Ileana Popovici.

 

RÂȘNOV: „Reconstituirea” – proiecție specială la 50 de ani de la premieră

Pe 22 iulie ne mutăm la Cetatea Râșnov, acolo unde, începând cu ora 21.30, va rula Reconstituirea, un film de Lucian Pintilie, care împlinește 50 de ani de la lansare.

Actrița Ileana Popovici, alături de actorii George Mihăiță și Vladimir Găitan, vor fi invitații speciali ai evenimentului de la cetate.

 

În deschiderea celor trei filme poate fi vizionat Documentarul AGERPRES „România, la 100 de ani”,  după cum urmează:

  • Centrul Cultural Reduta, Brașov, 20 iulie, ora 17.00;
  • Centrul Cultural Carmen Sylva, Sinaia, 21 iulie, ora 17.00;
  • Cinema Amza Pellea, Râșnov, 22 iulie, ora 9.00;

 

Evenimente realizate cu sprijinul:

Festivalul de Film și Istorii Râșnov

Centrul Cultural Reduta, Brașov

Muzeul Județean de Istorie Brașov

Primăria Municipiului Iași prin Departamentul Centenar

Institutul Cultural Român

Dacin Sara

Centrul Cultural Carmen Sylva, Sinaia

Primăria orașului Sinaia

AGERPRES

 

DESPRE FILME

COLUMNA

 Columna este unul dintre filmele istorice româneşti de o impecabilă reușită. Unele secvenţe transmit emoţie patriotică, peisajele prezentate sunt de o mare frumuseţe plastică, iar interpretările actorilor principali sunt memorabile. Dramă istorică vie a genezei unui popor nou, Columna se remarcă prin festivismul decent al marelui moment istoric, evidențierea sentimentelor „de neputință, de umilință și de frustrare ale unui popor mic, condamnat la supunere” şi prin proiectarea personajelor la scară normală.

Acțiunea filmului are loc în anii 106-111 d.Hr., adică în timpul celui de-al doilea război daco-roman și după transformarea Daciei în provincie romană. Filmul evocă momentele colonizării Daciei de către romani, fiind structurat în două părți distincte: războiul și pacea.

 

Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarăși, frumoasă e viața!

Compus din patru scurtmetraje care prezintă legendele oamenilor din perioada comunistă, filmul lui Cristian Mungiu, Amintiri din Epoca de Aur 1 surprinde viața de zi cu zi a României socialiste. Fotograful oficial ȋncalcă ideologia, milițianul lacom taie un porc ȋn toiul nopții, activistul de partid vrea să-i ȋnvețe pe toți localnicii carte, iar venirea activistului ȋn inspecție impune aducerea oilor dintr-un alt sat. Umorul tipic est-european este combinat cu ironia amară a crizei economice din anii ’80.

RECONSTITUIREA

   Reconstituirea este un film absurd-kafkian, despre o societate grotescă, în care întreaga existenţă a oamenilor este supusă arbitrariului autorităţilor. Catalogat drept anti-comunist, filmul a fost interzis imediat după apariție, dar a reapărut pe marele ecrane pentru că s-a afirmat ca o bijuterie cinematografică.

Reconstituirea este  un film de artă curată, cu accentul pus pe tragedia individuală a personajelor. O reconstituire a unui fapt antisocial se transformă într-o realitate tragică, faţă de care toate personajele (cu o singură excepţie) se dovedesc indiferente. Filmul trebuia să incrimineze un comportament huliganic, dar şi-a depăşit condiţia şi a devenit o operă despre caracterul animalic al oamenilor, care îi calcă cu indiferenţă în picioare pe semenii lor.

Pelicula a fost aleasă drept cel mai bun film românesc din toate timpurile de către Asociația Criticilor Români de Film.

 

DESPRE INVITAȚI

ILEANA POPOVICI

Mulți o recunosc datorită aspectului ei aparte, părul scurt și stilul simplu, totodată remarcabil, dar care a avut un impact mare în lumea filmului și a televiziunii.

Este absolventă a Conservatorului de Muzică din București. A apărut în filme precum Reconstituirea, Zile fierbinți, Pentru patrie, Filip cel bun, Accident, 100 de lei, Neînfricații, Prea mic pentru un război atât de mare. A lucrat la TVR din anul 1966, unde a fost producătoare și redactor muzical.

După 1989, actrița a apărut în emisiuni precum Bună dimineața și Album duminical. Destinul său a fost schimbat de regizorul Lucian Pintilie, oferindu-i un rol în filmul Reconstituirea, acesta fiind debutul în actorie. Se consideră în primul rând, om de televiziune, cu toate că lumea o știe mai mult ca actriță.

Ileana Popovici este consultant în cadrul proiectului Centenarul Filmului Românesc.

 

 

GEORGE MIHĂIȚĂ

Îndrăgitul actor George Mihăiță a absolvit Institutul de Arta Teatrală și Cinematografică din București,  în 1971, la clasa profesoarei Sanda Manu. Primul rol în cinematografie, pe care l-a interpretat încă în timpul studenției în filmul Reconstituirea, în regia lui Lucian Pintilie, i-a deschis drumul în lumea acotoriei, unde s-a consacrat datorită unui talent imens și unei munci colosale.

Numit de prieteni „omul-orchestră”, George Mihăiță a reuși să adune o listă filmografică foarte lungă, din care menționăm Ultima noapte de dragoste, Supraviețuitorul sau Nunta Mută. A apărut cu succes în teatru și în televiziune, iar activitatea sa prolifică a fost distinsă cu nenumărate premii, cum ar fi Premiul Uniter pentru Cel mai bun actor, în 2010.

George Mihăiță, deși foarte dedicat vocației de actor, este și președintele Clubului UNESCO pentru adolescenți, directorul revistei „Salut Geneatia Pro” și directorul onorific al revistei „Super”.

 

VLADIMIR GĂITAN

Vladimir Găitan a debutat în cinematografie pe vremea când încă era student al Institutului de Teatru și Artă Cinematografică. Primul rol a fost consacrat de filmul Reconstituirea, în regia lui Lucian Pintilie. De atunci a continuat să intre magistral în pielea zecilor de personaje interpretate în cei peste patruzeci de ani de carieră, fapt care l-a plantat adânc în inimile iubitorilor de film românesc şi de teatru.

 

De-a lungul strălucitei sale cariei, Vladimir  Găitan a avut roluri memorabile în filme precum Ultima noapte de dragoste și Supraviețuitorul,  iar parcursul de actor de teatru i-a fost bătut, după cum mărturisește chiar actorul, de doi piloni definitorii, care sunt  piesele  Trei suror și Tuzenbach. Este unul dintre cei mai iubiți actori români și rolul lui Nea Toma, din serialul   Moștenirea, care s-a bucurat de o impresionantă popularitate, confirmă acest fapt.

 

 

DOCUMENTARUL AGERPRES „ROMÂNIA LA 100 DE ANI” VA FI PROIECTAT ÎN CELE TREI ORAȘE

Co-organizator al evenimentului – AGERPRES – va prezenta în deschiderea evenimentelor, Documentarul dedicat Centenarului României: „România la 100 de ani”. Redacţia Video din cadrul Agenţiei Naţionale de presă AGERPRES prezintă în documentarul realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 cum a fost realizat acest deziderat al românilor. Povestea pleacă de la contextul istoric internaţional, ajungând la trăirile oamenilor de rând, care şi-au dorit un singur lucru: o ţară în care există acelaşi grai, acelaşi port, aceeaşi simţire, fără graniţe.

Filmările au fost realizate pe teritoriul României, dar şi în Bucovina de Nord şi în Basarabia. Filonul istoric, cu date precise, este păstrat în documentar prin intervenţiile mai multor istorici, care preiau rolul naratorilor, iar latura dramatică, emoţională este pusă în scenă prin intermediul oamenilor care, prin mărturiile lor, evocă momentele trăite de străbunii lor sau chiar de ei. Documentarul „Marea Unire – România, la 100 de ani” este realizat de Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu. Imaginea este semnată de Alfred Schupler, Sergiu Olteanu şi Andrei Cârlan. Reporteri au fost Marilena Stănescu, Mihuţ Năstăsache şi Camelia Moise. Grafica, sunetul şi montajul sunt semnate de Andrei Cârlan, asistent tehnic fiind Alex Vintilescu.

Intrarea la proiecții este gratuită, în limita locurilor disponibile.

 

DESPRE BRAȘOV

         Atestat pentru prima dată în anul 1235 sub denumirea de Corona, orașul era una dintre cele mai puternice cetăți din Voievodatul Transilvaniei. Aceasta avea ziduri înalte și groase de apărare și era înconjurată de o rețea de șanțuri cu apă menite să reziste pericolelor de invazie.

În 1600 Mihai Viteazu a organizat la Brașov Dieta Transilvaniei, recunoscând drepturile locuitorilor din, pe atunci, Țara Bârsei. În 1688, când armata austriacă a cucerit Transilvania, Brașovul a fost ultimul bastion rămas in picioare. Anul 1689 a marcat cea mai dură perioadă istoria Brașovului. Pe 21 aprilie, un mare incendiu a distrus majoritatea orașului nimicind și cea mai mare parte a populației. Majoritatea caselor au fost distruse iar biserica Sfanta Maria, înnegrită de fum, a devenit Biserica Neagră, cel mai atractiv punct turistic al orașului.
În 1838, George Barițiu a editat primele publicații din Brașov: Gazeta de Transilvania și Foaie pentru minte, inimă si literatură. A fost gândită și o revistă de critică literară care promova scriitorii si poeții români din Transilvania.
În perioada ce a urmat Primului Razboi Mondial, Brașovul a devenit un centru economic puternic în Europa, dar orașul a fost parțial distrus în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Totuși a fost rapid reconstruit reconstruit, iar cladirile istorice restaurate.

 

DESPRE RÂȘNOV

Râșnovul este o așezare străveche. Primele documente care amintesc de „Cumidava”, castrul roman de pe teritoriul orașului, datează din epoca dacică. Așadar, istoria acestui oraș începe cu aproximativ 2000 de ani în urmă, atunci când pe teritoriul localității trăiau Dacii cumidavenși. Totuși, pentru prima dată, Rașnovul apare în documente în anul 1331. Marca cea mai cunoscută a orașului o reprezintă Cetatea Râșnovului, monument istoric cu un imens potențial turistic și cultural.

Pentru a se apăra împotriva invaziilor viitoare şi împotriva încălcărilor nobililor feudali, locuitorii Râşnovului au ridicat pe vârful unui deal din apropiere o cetate de refugiu şi apărare. Ea nu are un stil arhitectonic consacrat, cel mai important criteriu a fost ca cetatea să fie cât mai greu de cucerit. Tocmai de aceea a fost construită din piatră şi cărămidă pe un deal stâncos din apropierea oraşului.

Abia în 1950 Râșnovul primește statut de oraș. Atrăgător pentru turiști, acest loc rămâne un important punct de reper atunci când vorbim de importanța de a conserva istoria.

 

DESPRE SINAIA

Impresionat de peisajul piscurilor semeţe, îmbrăcate în mantia verde a nesfârşitelor păduri, la poalele cărora cărora curg repezi undele Prahovei, suveranul României, Principele Carol, avea să revină aici în fiecare vară, iar în anul 1871 avea să cumpere, de la Eforia Spitalelor Civile, o parcelă de 1.000 de hectare din Moşia Furnica, teren pe care, la 10 august 1875, a fost pusă piatra de temelie a Castelului Peleş.

Astfel,  istoria orașului Sinaia se leagă de minunatul castel Peleș. În vecinătatea Peleșului, la sfârșitul secolului XIX și începutul celui de-al XX-lea au început să apară vilele celor mai de seamă personalități ale României. La 1900, Sinaia era cel mai căutat oraș din țară. Aici, după 10 mai și până se deschidea Parlamentul în noiembrie, lângă familia regală venea toată aristocrația vremii și orașul de la poalele Bucegilor devenea un mic Versailles românesc.

 

DESPRE CENTENARUL FILMULUI ROMÂNESC

Inițiat de ARTIS și Asociația Obștească MIA, organizat de Primăria Municipiului Iași şi Ateneul din Iaşi, Centenarul Filmului Românesc a fost lansat anul acesta, pe 3 februarie, la Iași, orașul care a înregistrat momente importante din cadrul Marii Uniri a României.

Centenarul Filmului Românesc este un proiect desfășurat în cadrul programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași (2017-2020).

 

Despre ARTIS (Iași)

Din dragoste pentru film și din pasiune pentru organizarea de evenimente, s-a conturat, în anul 2016, Asociația ARTIS. Echipa este alcătuită din membri alumni ai Asociației Studenților Jurnaliști (ASJ), împreună cu care organizează, de 9 ani, festivalul Serile Filmului Românesc.

Anul acesta, pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, ARTIS a inițiat un nou proiect, produs și organizat de Primăria Municipiului Iași, în colaborare cu Asociația Obștească MIA: Centenarul Filmului Românesc. Co-organizator al proiectului este Agenția Națională de Presă AGERPRES.

 

Despre Asociația Obștească MIA (Chișinău)

            AO „MIA” este o asociație non-profit, creată cu scopul de a stimula producția independentă de film și TV, de a promova cultura audiovizuală și de a educa consumatorul prin intermediului imaginilor în mișcare.

Fondată în anul 2000,  „MIA” a realizat diverse proiecte – de la producții video, TV și film la campanii sociale de amploare, de la training-uri, seminare și instruiri la evenimente de impact național.

 

Proiect desfășurat și finanțat în cadrul programului Centenar al Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iași

Un eveniment inițiat de: ARTIS și Asociația Obștească „MIA” (Protecția și Dezvoltarea Mediului  Audiovizual Informațional) din Chișinău

Co-organizator: Agenția Națională de Presă AGERPRES

 

PARTENERI

În colaborare cu: Asociația Studenților Jurnaliști

Partener academic: Universitatea „Petre Andrei” din Iași

Parteneri: Dacin Sara, Institutul Cultural Român

PARTENERI MEDIA

 

Advertisements

Leave a Reply