Alain Delon este o prezență de bun augur în Cluj: a adus o vreme frumoasă (deși se pare că o va lua cu el la plecare), popor de toate vârstele în centrul orașului nostru și pe străzile laterale , ce să mai zic, muuulți consumatori pe la terasele pline ochi. Actorul a reușit să-și facă apariția cu alura sa binecunoscută, să vorbească cu glas ferm dar simpatic și să fie concis. Gafei cu gay-i i-a dat o turnură nevinovată (în Franța s-a făcut mare vâlvă când starul francez a declarat că nu îl deranjează orientarea sexuală reciproc consimțită a nimănui , dar că e categoric împotriva mariajului ,,pour tous”. Chiar așa , cei de altă părere cu unii sunt intoleranți cu aceștia acuzându-i pe ei de intoleranță!) .
Primirea spectatorilor a fost bine făcută de organizatorii TIFF, cu scăunele fain aranjate, cu fotografia lui Delon , cu catalogul Avon (probabil unul dintre sponsori) și mostre de apă de colonie și ruj, cu câte o ilustrată de la Festival, toate aceste mici atenții se aflau pe fiecare scaun . Lumea s-a comportat civilizat, chiar dacă mulți veniseră direct de la muncă (am recunoscut mulți medici din orașul nostru) s-au apucat să mănânce ( bien sûr înainte de începerea programului). Media de vârstă a spectatorilor …cea medie ,, in nel mezzo del cammin della vita.” Locația splendidă: la ferestrele imobilelor din jur erau mulți spectatori , unii cu binocluri. Ecranul a fost suficient de mare, filmarea de calitate.
Imagini luate din proiecția de la TIFF:
Și totul e bine când se termină cu bine chiar dacă protagonistul, după cum se vede, a ieșit cam șifonat !
La viața mea am văzut filmul și la cinema și la TV. dar m-am uitat cu interes și de această dată la filmul cu titlul original ,, Pour la peau d`un flic”, în traducerea mot à mot ,,Pentru pielea unui polițai”. Scenariul îi aparține lui Delon , după romanul lui Jean-Patrick Manchette ,, Que d’os !”
Povestea nu e prea originală si abundă de clișee: un fost polițist devenit detectiv particular ajunge victima unor manipulații realizând cam târziu că întâmpină ostilitatea și obstacole din partea unor foști colegi (inclusiv a fostului său șef ) aflați în cârdășie cu gangsteri care vor să-l ducă pe piste greșite și chiar să-l elimine dintre cei vii!
Meritul filmului constă în suspansul întreținut , în povestea destul de alambicată , în dialogurile bune, mai ales că multe personaje nu sunt ceea ce par, în jocul relaxat al personajelor care par să ne facă cu ochiul, în tema muzicală imbatabilă a lui Oscar Benton ,, Bensonhurst Blues’ ‘ pe ritmurile căreia ne cam bâțâiam discret mulți dintre spectatori
